Una mare si ma duc
Desteptatorul suna disperat sa ma trezesc… O fac cu greu din cauza oboselii acumulate din cauza noptilor “pierdute” la taclale pe internet cu prietenii. Deschid cu greu un ochi si ma uit la ceasul care nu vrea sa mai taca, precum un vecin beat si pus pe harta. E 4.45 . Fac un efort supraomenesc si ma smulg vijelios din culcusul cald si pufos. Ma uit pe geam la vremea crunta de afara, unde temperatura nu vrea sa treaca de minus 5 grade. Pun ibricul cu apa la foc pentru o cafea, apoi, leganandu-ma aidoma unui sarpe urias, ajung in baie pentru o desteptare rapida cu apa rece. In fine, reusesc sa deschid si ochiul Doi, revin in forta proaspat ca primavara la cafeaua aburinda, abuzând din plin de caldura ei. In timp ce sorb licoarea fierbinte ma îmbrac si fac ultimul upgrade al trusei mele de spinnangiu. Azi urmeaza sa ies cu Eugen , Cip si tatal sau, la o “stiuca” pe Dunare.
La 5.30 suntem deja în masina lui Ciprian, îndreptandu-ne catre Calarasi. Drumul pe Autostrada Soarelui decurge fara probleme, cu toate ca suntem la sfarsitul lui decembrie si ne putem astepta la portiuni cu polei. Ajungem în zona de pescuit unde Ciprian si tatal lui intra pe un pinten din bolovani, dupa care apa se “întoarce” si formeaza un laculet cam de 600 mp. Eu cu Eugen alegem sa pescuim mai în aval de ei, într-un loc unde mai prinsesem cu o saptamana în urma câteva stiuci trecute de 2 kilograme. Nici nu apuc sa lansez ca vad cum tatal lui Cip este în dril cu o stiuca aproximata de mine la peste 2 kile juma. Borborosesc ceva înfundat … probabil “de ce nu m-am dus eu primul pe locul ala?”, dar trec repede peste asta gândindu-ma la o vorba din batrani care spune: ”Ce-i al meu e pus de-o parte”. Incep sa lansez alaturi de Eugen care vrea cu orice pret sa ma enerveze cu grubul lui aiurit, mai ales dup ce a reusit sa prinda în scurt timp vreo 4 - 5 stiuculite trecute de kil. Timpul trece si eu aprofundam ce învatasem cel mai bine pâna la ora aceea – pauzele lungi si dese, cheia marilor succese. Din exces de timp liber trec în revista toata trusa, doar, doar, oi prinde si eu o mârla chioara. Ciprian cu taica-sau prindeau de zor la stiuci, dar nici de-al naibi nu vroiam sa ma duc acolo – deh, orgoliul bata-l vina. Vremea era turbata si când spun asta trebuie sa ma credeti - batea o vijelie de nu puteai sa rezisti nici unui lanseu cu fata spre vântul naprasnic de decembrie. Aveam pantalonii “sticla” pâna la genunchi din cauza apei care îngheta instant, stropiti de valurile ce se spargeau de digul de piatra. Cu chiu cu vai, pe la ora unu, reusesc sa prind si eu o mârlita mai de Doamne ajută, pe care mai mult din orgoliu o eliberez zgomotos, zicandu-i lui Eugen: “Fratica, eu nu iau mârle asa mici, ca ale voastre. Eu iau una mare, o bag la sub-brat si plec linistit acasa”. Eugen, oarecum mirat de gestul meu nobil cu eliberatul stiucii, mustaceste ce mustaceste si mai inteapa una, asa de parca ar fi vrut sa zica: “Lasa frate! Tu elibereaza ca recupereaza fratele tau!”
Incep sa ma plimb dintr-un loc în altul, fără niciun spor, în timp ce “gasca” mai ciugulea câte un rapicios. Se apropie seara si noi în loc sa stam acasa cu familiile de Craciun înca topaim precum cangurii pe pietroaiele de la malul Dunarii, în cautarea catelelor cu solzi si dinti pe masura. Incepe sa se însereze si ma indrept spre Eugen care draga de zor locul care îl consacrase cu grubul lui alb si codita verde - prinsese peste 7 stiuci numai bune de retinut. “Ai luat ceva?” – e rândul lui sa ma întebe. Ii raspund fara chef ca am luat o durere de dinti, dar ca am doi saci pegatiti. “Prietenii stiu de ce”… Tatal meu avea o vorba cand se vedea in dezavantaj fata de ceilalti pescari:- “Luati ma voi, multi si mici ca sa va obositi. Eu iau unul mare, îl pun la spinare si plec linistit catre casa”.
Schimb momeala si pun un shad mare, alb-transparent cu tenta sidefie, si lansez în cel mai dihai curent, cam la 50 de metri de mal. In timp ce maniam spre mal, shadul începe sa urce pe un prag de nisip unde simt ca dau cu jigul în ceva tare, gen buturuga. Acolo încep sa joc momeala pe loc, în curentul destul de puternic, si îi spun lui Eugen sa se pregateasca ca urmeaza sa muste crocodilul Esox Lucius… El râde si zice ca abea asteapta sa vada faza asta. Manevrez naluca din locul cu prag si “agatatura” si, la mai putin de doua manivele, simt în fir o contra scurta , urmata de o slabire usoara a firului. Intep groaznic de tare, sigur din cauza lipsei de activitate, si noua mea varga Airrus se îndoaie usor. Incep lupta cu crocodilul pe care i-l “promisesem” lui Eugen si, dupa mana mea de pescar cu state vechi în ale spinningului, îmi dau seama ca este un peste trecut de 6 kilograme. Eugen râdea si îmi spunea sa trag mai tare ca este mica, dar eu o tineam pe-a mea ca este mare. Oricum ar fi fost, era groasa! Ajung cu stiuca în vecinatatea malului si aceasta începe sa îsi faca spectacolul cu sarituri si schimbari bruste de directie. Dupa ce o obosesc - mai mult eu decât ea, o aduc într-un loc unde sa o poata scoate Eugen. Dupa ce se chinuie un pic, reuseste sa o puna pe mal. Ne uitam amândoi la mândretea de stiuca care lucea ireal de frumos în ultimele raze de lumina ale soarelui care se retragea încet la “depou” pentru odihna. Cum stateam noi si o admiram îl întreb: “Cum e prietene cu stiuca? 2-3 kile? Hahaha….” - prinsesem glas si turuiam ca o moara stricata. Eugen se uita masca la stiuca superba, îmbracata parca de nunta, care depasea lejer cele sase kilograme prognosticate de mine. Ma aplec si întind mana spre stiuca sa îi scot shadul înfipt profesionist în laterala gurii, pe partea cu apusul de soare. In acel moment, stiuca, cu o viteza de reactie mai mare decat clipirea ochiilor nostri, reuseste sa îmi înhate mâna cu totul în gura ei capcauna. Eugen sare instant sa ma ajute sa scot mâna din gura “catelei”, încercand cu un prosop sa îi desclesteze maxilarul în timp ce sângele îmi tâsnea ca din gatul unei gaini proaspat taiate. Reusim pîna la urma sa îi deschidem botul de unde îmi scot mana facuta franjuri si plina de sange. Ma bandajez si facem o scurta sedinta foto . Ajung lânga noi si Ciprian cu tatal lui, care vazusera drilul de la distanta, dar imediat dau cu ochii si de mana mea, care sangera abundent prin prosopul si tricoul pe post de bandaj. Plecam în graba la masina si ne pornim spre casa. Pe drum am avut timp sa povestim cum a fost cu stiuca, cum de a reusit sa ma muste în halul ala. Fiecare spunea ce credea, dar Cip cu tatal sau înca nu se dumireau ce cauta mâna mea în gura stiucii. Eugen, martor credibil la faza cu muscatura, zicea ca nici nu a vazut-o când m-a înhatat. Eu am gasit ca singura explicatie un reflex neconditionat al stiucii, când umbra mainii mele s-a reflectat în ochiul ei de rapitor versat. Exact ca în realitate, în momentul în care s-a intercalat mâna mea între ea si soare, sclipirea de lumina, a facut-o sa atace instinctiv o “chestie” care se afla în raza ei vizuala. Restul sunt povesti…
Valentin Oprisanescu “Vijelie”
Ianuarie 14th, 2008 at 10:41 pm
Vali , trebuie sa te intreb , cuprins de o netarmuita invidie pescareasca : Cate zile de pescuit bagi tu pe luna ? Dar pe Marte?
Ianuarie 14th, 2008 at 10:47 pm
Uite ca daca cerem, ni se da!!!!
La caterinci semeni cu tata, tot asa nu-i tacea gura, ca prindea avea limbarita, ca nu musca pestele, tot avea ceva de spus sa nu pce pe locul 2 fata de ceilalti pescari. Dupa spusele sotului cica l-as mosteni si eu, ca daca prind intr-o zi ceva mai mare, nu-mi tace fleanca o saptamana :). Insa cand nu musca sunt ca pestele, muta :).
Felicitari pentru mandra de-o tii in brate !!!!!!!!!!!
Ianuarie 14th, 2008 at 10:53 pm
Frumoasa poveste, dar si mai frumoasa partida….zici ca a fost de Craciun???
Ianuarie 14th, 2008 at 11:01 pm
Oricum niste amintiri memorabile ,dar mai ales captura ii foarte extraordinara.
Ianuarie 14th, 2008 at 11:02 pm
adica domn profesor sa ranit la mana ?? cer sa se sacrifice inculpata in tava cu sos si tot ce trebuie
. vije esti tare 
Ianuarie 14th, 2008 at 11:03 pm
:)))))……..cine sare pari multi…….il musk stiuk de mana….:)))…..faina captura……dar parca mai faina ii povestea sefule……sa ne traiesti
Ianuarie 14th, 2008 at 11:25 pm
daaa..misto zi. imi amintesc finalul partidei, inghetat bocna ma uitam cum venea barcagiul sa ne salte si radeam pe sub mustati savurand momentul de dupa din masina cand aveam sa facem noi misto de vali ca nu luase cel mai mare peste.
aiurea! in ultimele 5 minute de-a dat-o iar! de oftica am stricat si poza cu stiuca, chiar parea mai mare si era o frumusete. si aia cu muscatura este pe bune, curgea sange ca la balamuc, nu vazusem niciodata chestia asta dar aia chiar strangea din dinti si nu vroia sa lase. he he he
mi-e dor de pescuit mah nebunule nu mai scrie din astea! :))
eugen
Ianuarie 14th, 2008 at 11:49 pm
:))…in zona aia povestea asta a ramas ..de poveste..
:)) ..ca si bulanu tau de altfel…bulan, peste bulan, peste bulan, bulan, bulan…….
Ianuarie 14th, 2008 at 11:59 pm
fetelor, va provoc la un duel pescaresc:) se apropie perioada salaului asa ca …tineti aproape de aventurile vijeliosului….
Ianuarie 15th, 2008 at 12:32 am
Vijeliosule, dar in poza de ce nu ai mana bandajata?
Scapa-ne nene de crocodilii astia din apa?! Eu la Rast am vazut una care tragea un cal in apa. Am vrut sa-l salvez, m-am dezbrcat, am sarit in apa cu cutitul in dinti si…
calul s-a uita la mine si mi-a zis: Bai vere, ce pulpa mea faci aici? NU vezi ca-mi place? Hahahhaha
Ianuarie 15th, 2008 at 12:41 am
super tare povestioara Viji !
Ianuarie 15th, 2008 at 1:26 pm
anaaaaaa……..tine si crocodili dunarea?????? eu am prins doar aligatori……….super tare povestirea…pac pac cu muscaturi ..stiuci asasine……marfa..ce ziceai de perioada salaului? no.1 vijelie rullz
Ianuarie 15th, 2008 at 1:30 pm
acelasi …ever….and forever….sa-ti tina Dumnezeu naravu
si pestii:))
Ianuarie 15th, 2008 at 1:41 pm
jenel…. mana dreapta este “ascunsa” in spatele pestelui….. nu am vrut sa apara baie de sange in poza sa nu creada lumea ca am fost crud cu stiuca
Ianuarie 15th, 2008 at 5:26 pm
ce sa mai mah, m-ai obisnuit cu aventurile tale de haiduc, cu pestii eram obisnuit de catre tine, dar cu catelele care te halesc de mana , nu prea
imi aduc eu aminte una: eu cu inca doi insi , trageam cu patentul sa scoatem lingura de la o stiuca din gura, de mama focului.am zis:oameni neexperimentati
in cazul tau ce sa cred? ca ai luat-o pe cea mai rea din zona?!
hai sa auzim de bine!!!
Ianuarie 15th, 2008 at 6:40 pm
bla bla bla ,sezonul a inceput ,cine stie stie !!!!!!
ce zici vali te fac un salau ?????
Ianuarie 15th, 2008 at 8:42 pm
Nu punetzi botu’ la vraja lu’ vije….se vede ca caracalina ie’ de plastic :-)))
Si tie frate vije, iti zic doar atat : AVE GURU…stim noi 2 de ce….
Ianuarie 15th, 2008 at 10:37 pm
ia uite frate ce povesti tinea mosu in sac pina acu…si na zis nimic..:)…mai scotoceste oleaca poate mai sunt………s-au mai bine iesi la pescuit sa aduci de astea noi din 2008..:)
Ianuarie 15th, 2008 at 10:48 pm
vije…si nu ai muscat-o si tu mai tarziu?
Ianuarie 15th, 2008 at 11:15 pm
fratilor stiuca a fost elibearata dupa ce am indopat-o. DREPT IN CUPTOR LA CARCIUMA HAHAHAHAHAHA
Ianuarie 16th, 2008 at 10:23 am
Vali,
Frumoasa poveste si frumoasa captura ,captura pt. care multi si-ar baga amandoua mainile in gura stiucii,numai s-o prinda….
Poate ca a fost rasplata pt. vremea cainesca indurata pe malul Dunarii.
Abia acum inteleg de ce de la Bucuresti mi-au fost comandate doua bete AIRRUS,(pe care urmeaza sa le trimit zilele acestea),probabil cei ce le-au comandat s-au gandit ca avand aceste bete li se deschide calea spre capturi ca ale tale.
Eu nu o sa le spun ca le trebuie si mana lui …Vijelie,ramane intre noi.
Ianuarie 16th, 2008 at 1:21 pm
Meshtere…
Donal Trump zicea “Da oamenilor impresia de putere si acestia ti se vor supune”. Asa cred ca faci si tu cu pestii, cand ajungi pe balta, ei deja stiu ca vor fi prinsi si se lasa pagubasi…!
Sunt pescari prinzatori si pescari povestitori insa prinzatori si povestitori foarte putini!
Acum serios… FOARTE TARE DOMNULE!
Ianuarie 16th, 2008 at 4:38 pm
cei care au comandat lansetele fac parte din grupul meu “de elita” daca pot sa spun asa… agentul Laur este un rapicios cu state vechi iar Vladut este un junior care “promite”.
Am hotarat impreuna cu Sorin ca acesti pescari minunati care intra aici pe blog au dreptul la un “supliment”. O sa incercam pe cat posibil ca pe langa povestioara saptamanala sa mai strecuram cate un “pui” miercurea sau joia.
fir intins!
vijelie
Ianuarie 18th, 2008 at 1:14 am
nu vorbi urat de guru….vijelie rullz
Ianuarie 18th, 2008 at 11:03 pm
Vali poti sa spui mai exact unde ai prins crocodilul ? Pls
Ianuarie 18th, 2008 at 11:14 pm
talent….. am spus acolo…pe dunare…undeva pe borcea
Ianuarie 19th, 2008 at 11:47 am
diktatorule citeste aventuri la pescuit pe ianuarie 2008 si zi-mi si mie cine a castigat CARLIGUL DE AUR mustad …..hahahaha…..iti zic eu ..VALENTIN OPRISANESCU >> si -l laud pt ca merita ……….intotdeauna superior ..vijelie rullz
Ianuarie 19th, 2008 at 5:30 pm
diktatorule, se vede ca nu ai inteles nimic din ce se vrea sa se faca aici. Este blogul meu personal si nicidecum al lui Sorin pe care il amesteci aiurea in discutie. Asa ca nu este vorba de eliberat peste sau de abureala ecologista. Am o gramada de cunostinte care se dau mari ecologisti si in traista lor gasesti numai exemplare sub dimensiune. Nu am ascuns faptul ca iau peste acasa si PROMIT ca voi lua si pe viitor. Incerc pe cat posibil sa “educ” pescarii SA IA peste acasa numai peste masura. Am o gramada de poze cu cleni si mrene eliberate dar nu stiu daca sunt puse pe net. Ca idee cleanul si mreana nu merge niciodata la punga, nici la mine nici la baietii din trupa mea.
Asta a fost ultima interventie…. cauta sa te porti civilizat sau nu mai intra aici.
P.S. baieti va rog pe cat posibil sa nu raspundeti cu aceeasi moneda mesajelor nervoase .
-maine ne asteapta o noua aventura
lecturare placuta!
Ianuarie 20th, 2008 at 2:45 pm
C&R de genul acesta, promovat in comentarii pe internet e ca si cum calugarii ar iesi pe strazi si ne-ar acuza ca ne *t*m , ca injuram , ca poftim si de aia o sa vina apocalipsa…
Esti “puritan” la pescuit …spune-o public, argumenteaza, dar nu acuza pe altii ca’s “traistari” pentru ca gresesti !
Eu pastrez pestii mai rasariti pentru ca am placerea sa-i gatesc .
Eliberez destul peste si pastrez putin… nu vreau sa ma aprecieze cineva drept “traistar” , iar daca cineva o face …e problema lui , eu stiu ca e o masura in tot ce retin si e un lucru NORMAL sa mai iei si peste acasa.
BAFTA !!!
Ianuarie 20th, 2008 at 4:45 pm
bafta la peste diktatorule …..si mai lasa-ne cu psihozele astea …..mai bine scrie pe bloguri ecologiste nu veni aici sa ne dai lectii de eliberare .kiar te rog sa ne lasi in pace ..numai scrie tu 4 kilometri de argumente si……..bafta la peste pe viata….
Ianuarie 20th, 2008 at 7:55 pm
Bah Vijelie, ai halucinatii? Care este treaba, crezi ca sunt diktatorul? In rest, urez fire intinse discipolilor tai si tie, sa luati tot ce e mare si fara numar, ca sa prindeti ce a mai ramas mic la anul sa manance si gura voastra ceva.
Ianuarie 21st, 2008 at 12:56 am
măline, esti beat? de unde până unde chestia asta? Vezi undeva “rostit” numele tău?…….. sau te simţi cu musca pe căciulă?
Ianuarie 21st, 2008 at 5:49 am
…Felicitari vijelie..!!..Ce actiune are betul din poze..?..
Ianuarie 21st, 2008 at 10:30 am
dik, poti sa publici la bile milioane de articole. Acolo nu este problema mea ce pui tu…. dupa cate observi acolo este un articol semnat “tectan” deci nu este al meu…. spor la scris!
Ianuarie 21st, 2008 at 10:36 am
@bibanel… batul este Sirrus Centurion IM6
ca putere 3/4-2 1/2oz
lungimea batului este de 8′0″
Ianuarie 21st, 2008 at 10:11 pm
CITESC CU PLACERE POVESTIOARELE SI URMARESC CU INTERES POZELE NOI APARUTE PE GALERIILE FOTO PERSONALE.IMI PLAC SI COMENTARIILE SAU DISCUTIILE CARE SE IVESC SI MICILE SICANE INTRE PRIETENI DAR CA DE OBICEI (CA PE ORICE ,,SAIT,,DE ORICE GEN )APARE O PERSOANA SAU MAI MULTE CARE DETURNEAZA DISCUTIILE SI SCOPUL UNEI POVESTI SAU POZE INTR-UN MOD SPECIFIC ROMANESC ,SPRE CEARTA SI DISPARE TOT FARMECUL,IAR SCOPUL URMARIT DE AUTOR SE PIERDE IN ”NOROI”.ASTIA SUNTEM :CUM FACE UNU CEVA BUN ,CUM APAR CITIVA CARE DAU CU PIETRE.PACAT MARE PACAT NU O SA NE SCHIMBAM IN VECII VECILOR.
Ianuarie 21st, 2008 at 10:12 pm
A SA NU UIT :FAINA STIUCA!!!
Ianuarie 21st, 2008 at 11:59 pm
Stimate domnule pescar…care a scris uimitoarea poveste cu Stiuca cea vicleana si vampira.Povestea ta este de a dreptu fascinanta si seamana mai degraba cu o fila rupta dintr-o poveste pentru copii.Faci cumva parte din familia fratilor Grimm???De unde atatea minciuni cu lux de amanunte???Acum imi explic si eu de unde vin povestirile astea pescaresti ,de a dreptul ….mincinoase nu alt ceva.Esti tare mah…semeni mai degraba cu Baronul de Muenchausen.Te las si mai intru sa vad ce iti mai debiteaza mintea aia bolnavicioasa…..cum drek te suporta lumea in halul asta mah???…..hai pa
Ianuarie 22nd, 2008 at 7:17 am
…Mersi de raspuns…..;)…
Ianuarie 22nd, 2008 at 10:17 am
@dracusoru888,
te astept in fiecare duminica noapte, sau lunea dimineata la noi povesti vijelioase.
nu pot decat sa ma bucur ca sunt citit, mai mult, sunt de-a dreptul flatat ca sunt comparat cu mari scriitori sau personaje de poveste. Numai dintr-o minte “bolnava” poate iesi un lucru frumos… ai vazut artist sau pescar intreg la minte??? ma indoiesc ca exista asa ceva.
P.S. povestirile sunt partide de pescuit facute cu baieti care navigheaza pe forumurile de pescuit.
daca citesti comentariile o sa vezi ca unele sunt confirmari ale veridicitatii povestirii.
lecturare placuta!
Ianuarie 23rd, 2008 at 10:49 am
….la mai mare ..Vijelie ! ash putea sa zik shi la mai mare Taifun…
Ianuarie 24th, 2008 at 10:56 am
sau Uraganul Vijelie
… 
Ianuarie 29th, 2008 at 9:56 pm
Lasa-ti-l ma pe Vijelie in pace ca e mare campion,n-ati vazut ce dihanii de pesti prinde???La ce i-o prinde doar el stie si echipa lui!!!Umbla niste zvonuri ca ai o naluca speciala care prinde orice specie de peste :)) Fire intinse Vali si la mai multe povestiri!!!
Ianuarie 31st, 2008 at 3:01 pm
jessica stam chloe…
Man i just love your blog, keep the cool posts comin…..
Februarie 12th, 2008 at 10:05 pm
Mama ce mi-a adus aminte! La mine a fost putin altfel. Eu m-am dus sa ii iau de pe balta. Ei dadeau de dimineata dar fara rezultate spectaculoase. Cand am terminat eu treaba am fugit sa ii iau de pe balta si sa ii aduc acasa. Era in drumul meu, Asa ca am luat o lannseta cu mine si tocmai luasem o lingura noua de la Berti. Nu zic care sa nu fac reclama. Ma frigeau degetele sa o incerc asa ca pana sa se aduna toti la masina am facut cateva lanseuri a vad cum bate lingura. Pe scurt a avut 6,2 kg. Cea mai mare stiuca a zilei. Luata in 10 min.Un proverb spune ca: prost sa fii… noroc ca esti
Februarie 12th, 2008 at 10:12 pm
Am uitat! Desi trebuia eu sa primesc meritele tot eu a trebuit sa platesc berea. Cica daca nu ma chemau ei…
Februarie 13th, 2008 at 9:51 am
frumos, interesant, poti sa zici modelul de lingura ca nu deranjeaza pe nimeni. Este blogul meu si ai liber